URGENTE - 0745 11 66 40

Program de Lucru : Luni - Vineri intre 07.00 - 18.00
  Contact : 0232 270 224

autistic

TULBURAREA DE SPECTRU AUTIST – COPIII CU AUTISM SUNT EDUCABILI – AUTONOMIA IN VIATA COTIDIANA – CONTINUARE

Pentru persoanele cu tulburare de spectru autist este o problema serioasa sa se imbrace si sa se dezbrace singure.  Ele trebuiesc invatate sa faca acest lucru. Nimic nu se intampla de la sine in cazul persoanelor cu autism. In primul rand trebuie clarificata ordinea imbracarii. Este de preferat ca antrenamentul sa inceapa cat mai devreme cu putinta. Hainele copilului se pot aseza in ordinea imbracarii, se pot folosi pictograme care sa clarifice ordinea imbracarii: prima data maieul, apoi camasa, etc. sau se poate folosi un text scris, daca acest lucru este oportun. Chiar si persoanele cu disabilitati au nevoie sa invete sa aiba un aspect ingrijit. A te uita in oglinda inainte de a pleca de acasa trebuie sa devina o obisnuinta. Ajutorul continua in fata oglinzii cu ajustarea caciulii care este prea pe frunte sau cu ridicarea pantalonilor care sunt prea coborati pe solduri.

Nu este usor sa faci cumparaturi pentru imbracamintea si incaltamintea copilului cu autism. O mare descoperire a fost incaltamintea cu banda adeziva, pe care eu recomand, de cate ori este posibil. Foarte multi copii au devenit in acest fel independenti si buclucasele sireturi au incetat sa mai fie un stres atat pentru copii cat si pentru adulti. Unii copii cu autism au probleme sa  imbrace hainele peste cap, altii, dimpotriva, nu se pot incheia singuri la nasturi. Hainele de o singura culoare sunt o alta fixatie care necesita atentie, mai ales din partea parintilor. Incet-incet copilul va accepta inlocuirea culorii unice, de exemplu rosu, cu o culoare mai neutra, gri sau bej. Acceptarea hainelor noi sau chiar schimbarea hainelor murdare cu unele curate necesita mult ajutor din partea adultilor, cand este vorba de un copil cu autism. Hainele noi se spala obligatoriu inainte de purtare si eventual se inlatura etichetele care pot jena copilul.

Nu uitati sa creati o ipoteza despre cauza care ar putea face ca lucrurule sa nu mearga bine in lucrul cu copilul cu autism. Daca nu locuiesti intr-o tara calda  si copilul tau nu vrea sa se incalte, este o problema! „Disparitia” picioarelor in momentul cand esti incaltat poate fi o ipoteza atunci cand un copil cu autism accepta sa fie exclusiv descult si niciodata incaltat. Poate este bine sa incepem incaltarea lui cu o incaltaminte simpla, sandale sau papuci de casa decupati in fata, care permit vizualizarea degetelor de la picioare. Refuzul pantofilor este doar varful aisbergului. Trebuie facut ceva pentru ca nu putem accepta mersul descut prin zapada. Pana la urma, copilul cu autism va invata ca poate sa fie cu piciorele goale, doar la el in camera. Nu inchidem o usa fara sa deschidem o fereastra!

O prioritate pentru toti paritii copiilor cu tulburare de spectru autist este ca viitorul adult sa reuseasca sa se descurce singur sau cu cat mai putin ajutor. Sa se imbrace adecvat vremii, adultul cu autism trebuie invatat din copilarie. „Daca privesti pe geam si afara ploua, iti trebuie umbrela si pelerina de ploaie!”. Daca a invatat anotimpurile este un pas inainte pentru un adult cu sindrom Asperger pentru ca el poatesa invete ulterior ca sunt haine de vara si haine de iarna. Pentru toata lumea este valabil ca sub 5  grade Celsius trebuie sa ai caciula pe cap. Fiti clari si consecventi pentru ca zicala: „Una spune si alta face” este inacceptabila!

Inca din copilarie, persoanele cu tulburare de spectru autist pot participa la treburile casnice, inclusiv cand este vorba de ingrijirea hainelor. Intinsul si stransul rufelor de pe sarma, impaturirea hainelor si asezarea lor in sifonier si sertare sunt activitati posibile cu ajutorul adecvat. Persoana cu autism are nevoie sa fie responsabilizata. Munca bine facuta genereaza bucurie, mandria de a fii util, creste respectul de SINE.

Activitatile casnice se pot extinde prin invatare pentru ca persoana cu autism nu are initiativa si nu ii imita pe cei din jur. Numai a privi ceea ce fac cei din jur nu este constructiv. A face curat in propria camera se poate invata de la cele mai mici varste, chiar daca la inceput este vorba doar de simpla prezenta a copilului cand mama face totul. Ulterior, daca se creaza o structurare a spatiului si a timpului, precum si o clarificare a activitatilor prin imagini sau inscris, la care se adauga un antrenament sustinut, lucrurile se vor desfasura cu bine. Spalatul vaselor (cu mana) este, de asemenea, un bun antrenament al copilului pentru viata de adult. Daca persoana cu autism este fascinata de apa, lucrurile se vor desfasura foarte bine iar vasele vor fi spalate impecabil si cu mare placere. Punerea mesei, folosirea aspiratorului, spalatul pe jos, stergerea prafului sunt activitati  care pot fi invatate de o persoana cu tulburare de spectru autist. Chiar si in bucatarie sunt activitati, care, odata invatate, se fac foarte utile pentru valorizarea unui om. Viata de zi cu zi presupune o multitudine de activitati si multe dintre ele trebuiesc obligatoriu invatate si de persoanele cu autism. Fara limita de timp  si cu bucuria rezultata din reusita copilului sau adultului cu autism este posibila dobandirea autonomiei maxime pentru acesta.

A merge la cumparaturi este destul de abstract dar daca, inainte, copilul cu autism a vizualizat o imagine cu magazinul, cu laptele, cu cascavalul, cu portocalele, etc. el le poate recunoaste in magazin si le poate pune in cos. Un copil cu autism poate invata sa stea la coada la casa si sa plateasca sau sa-i dea vanzatoarei portofelul pentru a lua ea banii potriviti. Daca totul este bine invatat, a face singur cumparaturile nu mai este o problema pentru un om cu autism.

A merge singur in oras si a calatori cu mijloacele de transport in comun presupune un volum de munca urias dar si mari satisfactii. Unde sunt statiile, cum te urci si cobori in si din mijlocul de transport in comun, cum cumperi biletele, cum gasesti un loc sa stai pe scaun, cum sa faci ca sa ajungi la timp. Numai invatarea acestor cateva exemple  presupune o munca de ani de zile si majoritatea persoanelor cu autism vor avea nevoie de ajutor si la maturitate dar viata lor devine mult mai buna si mai variata daca din copilarie se antreneaza pentru dobandirea independentei maxime. Niciodata nu este prea tarziu pentru o persoana cu tulburare de spectru autist sa devina autonoma pentru o activitate de zi cu zi dar cea mai buna este interventia precoce.  Copiii cu autism sunt educabili!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

vizitatori
vizitatori siringa